16.Gonulcelen- Inima furata

astăzi vine soțul, îl aștept să sosească din clipă în clipă

fetelor cum v-am mai spus lui sotul meu ii place tare mult melodia asta care ai pus-o tu Ali, cand a auzit-o a si venit sa vada cine canta, si cand colo a avut o surpiza l-a vazut pe Murat Oga in clip , a facut o fata cand l-a vazut si ma intreaba....... cine este uratul ala? (la el cand zice urat inseamna ca arata bine) si imi zice,, a de astea imi esti? tu la asta te uiti toata ziua si toata noaptea? am ras cu lacrimi , el se obisnuise cu yildirim bey a crezut ca m-am vindecat si s-a mai linistit, acum l-a vazut pe cancel si iar s-a nelinistit

narcisa a scris:astăzi vine soțul, îl aștept să sosească din clipă în clipă

deci s-a dus libertatea ta
https://www.youtube.com/watch?v=7xYpOJ3kJ_o&feature=related

anaaaaaa unde esti?
https://www.youtube.com/watch?v=-3J_-9WipqU&feature=related

Hatice2J a scris:merhaba kizlar,
cate o floricica

merhaba Hatice , si de la noi pentru tine una
https://www.youtube.com/watch?v=aJA-WktusJM

mihaela99 a scris:

Hatice2J a scris:merhaba kizlar,
cate o floricica

merhaba Hatice , si de la noi pentru tine una
[url=https://www.youtube.com/watch?v=aJA-WktusJM

https://www.youtube.com/watch?v=aJA-WktusJM[/quote[/url]]
offf...ce dor imi e de ei..

Hatice2J a scris:

mihaela99 a scris:

Hatice2J a scris:merhaba kizlar,
cate o floricica

merhaba Hatice , si de la noi pentru tine una

multumesc din suflet...
eram obisnuita sa vin acasa sa deschid intr-o viteza pc.ul sa vad serialul dar...mai e pana la toamna....

DECI ITI PLACE GONULCELEN NU?

buna seara dragelor..
ce mai faceti?sunteti bine?

buna seara fetelor ce faceti?

iulia80 a scris:buna seara dragelor..
ce mai faceti?sunteti bine?

buna seara iulia eu sunt bine.. tu?

fetelor va pun un articol sa vedeti si voi ca mancam



Vreţi peşte? Nu mâncaţi niciodată asta!
Posted on 7 mai, 2010 by eufrosin


După o zi de serviciu, am condus mai mult din plictiseală până la unul din magazinele de unde cumpărăm mâncare în America, căci era Vineri şi oricum aveam chef de peşte. Târgul părea imposibil de refuzat: peşte alb congelat, pentru doar 4.99/Lbs, mai puţin decât jumătate din preţul oricărui alt peşte vândut în magazin. Fără să mă gândesc am ordonat 2 Lbs. (aprox. 1 kg.) şi am sosit acasă victorios cu "prada". Arăta excelent.
Nu a durat mai mult de 2 minute de la aruncarea câtorva fileuri în tigaia incinsă, că întreaga bucătărie plus sufrageria, s-au umplut de-un miros îngrozitor de chimicale, peşte mort şi antibiotice - da, puteai mirosi streptomicina!
Le-am gătit până la capăt, după care am gustat prudent dintr-una: am scuipat mizeria afară, mai repede decât puteam spune "peşte"! Am pus restul în pungă şi m-am întors la magazin a doua zi, cu întrebarea "ce vindeţi voi aici?" Cu o mutră spăşită, vânzătoarea a scos cutia de carton din care punea fileurile în vitrină, pentru a vedea pe ea scris cu litere negre "Made in China". Mi-au dat rapid banii înapoi, nu fusesem singurul care se plânsese de calitatea mărfii.
De-atunci, nu am mai cumpărat vre-odată nimic alimentar, mai ales peşte, fără a întreba de unde provine, mai întâi. Am rămas neplăcut surprins să descopăr la Auchan nişte crapi-monştri, vânduţi la puţin peste 7 lei/kg. Cerând informaţia, am aflat că proveneau din .China. Nu am nimic în particular cu orientalii, dar se pare că la ei, standardele de calitate sunt inexistente, mai ales când vine vorba de mâncare. Cine să cuantifice daunele aduse sănătăţii noastre, după o masă de peşte săptămânala, dacă noi nu dăm atenţie la ce mâncăm?
Cultivat industrial în Vietnam de-a lungul râului Mekong , pestele Pangas sau pangasius (cum il stim noi ), a fost introdus recent pe piaţa.
Intr-o foarte scurtă perioadă de timp, acesta a crescut în popularitate în Franţa si in intreaga Europa. Francezii infuleca pangasius, ca si cum ar fi ultima lor masa. E un peste foarte accesibil ca pret(relativ ieftin), se vinde mai ales ca fileuri fara oase şi are o aroma şi textura neutra (blanda); mulţi l-ar compara cu codul.
Desi unii oameni il gasesc gustos, de fapt, ceva este extrem de neplăcut.
Sper că informaţiile furnizate aici vor fi importante pentru dumneavoastră şi viitoarele alegeri vis-a-vis de produsele pe care le introduceti in alimentatia Dvs. si a familiei Dvs.
Iată de ce este mai bine sa nu cumparam pangasius:
Pangasius sunt plini cu un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii. (arsenic, deseuri / dejectii chimice etc.).Si asta pentru ca raul Mekong este unul dintre cele mai poluate râuri de pe planetă; aici sunt crescuti pangasius, iar industriile dezvoltate de-a lungul râului arunca substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el.
A se lua aminte : cineva a testat in laborator acest peşte şi ne spune sa evitam consumarea lui, datorită riscurilor mari de contaminare . Indiferent de rapoartele şi recomandările împotriva vânzarii, supermarketurile inca vând publicului larg, chiar daca stiu că sunt contaminate, pentru ca acest peste se cumpara foarte bine si, implicit, profiturile companiilor cresc.
Pangasius nu este un peste ecologic, ba, dimpotriva, este un experiment genetic si o "bombă" biologică. Pangasius este situat la polul opus alimentelor ecologice, sunt crescuti în Vietnam si, mai nou, pentru că cererea a devenit foarte mare pe pietele din intreaga lume, deseori sunt injectati cu hormoni proveniti din urină deshidratata, deoarece au constatat că astfel pestii cresc mai repede mari si carnea lor devine mai "pufoasă".
Ce se găseste in pangasius? Deversări industriale , arsenic, produse derivate toxice ale sectorului industrial aflat in plină crestere, bisfenoli poli-clorinati (PCBs), DDT si metabolitii săi (DDTs), contaminanti metalici, compusi de chlordane (CHLs), hexachlorocyclohexane izomeri (HCHs) si hexachlorobenzene (HCB). E suficient - nu?
Pestele e congelat in apa contaminată in care creste:
Hormonii de crestere extrasi din urină, provin din China. Pangasius e hrănit cu rămasite de pesti morti, uscati si macinati intr-o făina infectă care mai contine manioc (cassava) si soia (alta "binefăcătoare" care vă transforma băietii in fetite), plus resturi de cereale. Astfel pangasius creste de patru ori mai rapid, decat in natura, pentru a ajunge in farfuria Dvs.
Mai aveti chef de-un "targ bun" la peşte?

iulia80 a scris:buna seara dragelor..
ce mai faceti?sunteti bine?

BUNA SEARA iULIANA

anuta1971 a scris:buna seara fetelor ce faceti?

buna Ana ce faci? nu mai veneai?

buna Hatice..
buna anuta draga..ce faci mama..cum e la tine...
vai de mine m-ai bagat in boale cu articolul!

[quote="anuta1971"]fetelor va pun un articol sa vedeti si voi ca mancam



Vreţi peşte? Nu mâncaţi niciodată asta!
Posted on 7 mai, 2010 by eufrosin

multumim, eu oricum nu mananc peste, dar e bine de stiut

mihaela99 a scris:

anuta1971 a scris:buna seara fetelor ce faceti?

buna Ana ce faci? nu mai veneai?

buna seara draga mea.. nu am facut mai nimic ..cand m-am uitat la ceas si am vazut cat e ora nu-mi venea sa cred..

iulia80 a scris:buna Hatice..
buna anuta draga..ce faci mama..cum e la tine...
vai de mine m-ai bagat in boale cu articolul!

situatia se cam inrautateste ..asteptam sa vedem ce va fi.. Dunarea nu mai poate prelua apa ...
partea proasta ca mie chiar imi placea pangasius... dar ce crezi ca o sa mai pot inghiti asa ceva?

anuta1971 a scris:fetelor va pun un articol sa vedeti si voi ca mancam

merhaba,
multumim,chiar nu stiam si...sincer,nu-mi mai trebuie pangasius desi nu prea ma omoram dupa el

imi place mult poezia asta a lui Octavian Paler si se potriveste intocmai acestor timpuri pe care le traim...

Paradoxul vremurilor noastre“Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui “TE IUBESC” partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.

Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai.

anuta draga..sper sa treaca toate..si ca cei care au de suferit sa isi revina repede..cei care au de invata ceva sa bage la cap...
si eu papam din cand in cand pangasius..parca nici mie nu imi vine sa pap!

Hatice..multumim mult..este f frumos!

...dragalaselor dupa ce am aflat de pangasius ce ziceti de...o terapie cu seminte?
cred ca e bine venita...


Reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară



- Terapia cu seminţe
• Consumate crude, seminţele fructelor şi legumelor sînt adevărate medicamente naturiste
Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii, consideraţi cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice


Seminţe de dovleac pentru inimă
Dietologii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc. Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sînt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi se face o clismă.În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute. Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.


Susanul previne osteoporoza
Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace. Seminţele de susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.


Seminţe de mărar pentru glaucom
În medicina tradiţională, seminţele de mărar şi-au cîştigat reputaţia de leac extrem de eficient în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5 linguri de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de culcare. Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală, se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de pîine. Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi.


Expectorant din seminţe de in
Seminţele de in sînt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor. Pentru conjuctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei. Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.


„Bomboanele agricole“ combat nicotina
Seminţele de floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple întrebuinţări în medicina naturistă. Sînt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale. Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate, şi se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă. Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor,pentru conţinutul ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.


Seminţele care înlocuiesc insulina
Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.


Chimen, coriandru şi mac
Se consideră că seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere. Celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă. Datorită principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este vermifug. Seminţele se folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt. În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mîncărurile cu orez şi legume. Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată în guturai. Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău. Este un bun diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor. Siropul din seminţe de mac tratează răceala, iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.


Alte seminţe de leac
- seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele.
- seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de mîncare.
- seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse.
- pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care asigură doza zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de cianură!
- seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se amestecă pe partea unde se află dintele bolnav.
- pentru potenţă, prostată şi pietre biliare: se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben, 3 linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de albine.
- seminţele de pepene roşu pisate, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile uterine.
- seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos.
- seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi fiere.
- durerile în gît provocate de răceală se ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii fierte în 250 ml apă. Se bea lichidul fierbinte.
- pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe de anason este foarte bun în astm bronşic.
- seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin iute şi normalizează activitatea hormonală.
- seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra durerilor de gît.
- decoctul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul bronşitelor, al tusei cu sînge, al hemoragiilor uterine, şi extern, sub formă de comprese ca mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în arsuri, iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară).
- în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brînduşă de toamnă.
- mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru foarte bogate în calciu.
- uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci.
- cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut.
- seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace.

[quote="Hatice2J"]

anuta1971 a scris:fetelor va pun un articol sa vedeti si voi ca mancam

merhaba,
multumim,chiar nu stiam si...sincer,nu-mi mai trebuie pangasius desi nu prea ma omoram dupa el

imi place mult poezia asta a lui Octavian Paler si se potriveste intocmai acestor timpuri pe care le traim...

Paradoxul vremurilor noastre“Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
https://www.youtube.com/watch?v=0mvD3H7H190